Acest blog este personal, articolele sunt scrise dupa cum imi vine, in functie de starea mea. Fara a fi revizuite, fara a fi corectate gramatical sau ortografic.

miercuri, 28 octombrie 2009

5. Nu servim alcool minorilor !

Am deschis ochii si am constatat ca au trecut 3 luni. Ieri pentru mine a fost acum 3 luni, nu stiu ce s-a intamplat cu mine intre timp.
Am primit citatia de divort ieri, o hartie care ar fi trebuit sa ma insulte. Ma uit la ea rece si mai mult mi-e ciuda ca ma simt batran, am trait o viata cat pentru trei. Hartia asta face parte dintr-o alta viata, o simt atat de departe de parca a fost a altuia.
Am muncit ca un nebun sperand asijderea ca oboseala sa fie o relaxare psihica. Deschid ochii si ma intreb unde este ziua mea de ieri...

Incerc sa-mi aduc aminte despre mine... Nu reusesc, singura imagine care-mi persista in minte este fetita mea Denisa care mi-a soptit la ureche: "Oh, tati, de mult nu te-am mai vazut. Unde ai fost? Te iubesc." Lacrimile mi s-au oprit in gatlej si brusc nu am mai avut voce. Cum sa fac un copil de 4 ani sa inteleaga ca este tot rostul meu pe lume? Cea mai mare suferinta a mea este de cand am inteles ca va avea o viata schimbata.
In ziua cand am dus-o la Mall si mi-a cerut la toaleta m-am oprit nedumerit la cele doua intrari: "Femei" si "Barbati". In final am rugat o femeie straina sa-mi ajute fetita; atunci am inteles ca asa va fi de acum inainte. Copilul nu poate avea doua educatii, doua tabieturi, doua randuri de haine. Nu este sanatos pentru formarea lui psihica. Unul din noi doi trebuie sa fie doar vizitator, altfel contradictiile ne vor invrajbi. Vrajba la care copilul va fi martor.
Pentru mine te-am iertat, pentru ca te iubesc mai mult decat te urasc.
Pentru ce ai facut cu fetita noastra, cu egoismul tau, n-am sa te iert. Imi iubesc fetita mai mult decat te-am iubit vreodata, si faptul ca mi-ai furat privilegiul de a participa la obiceiurile ei, la educatia ei, la visele ei... n-am sa iert niciodata. Posibil ca am sa accept doar, pentru binele ei.
Sunt curios cand o sa incepi sa regreti deciziile egoiste luate sub influenta circumstantelor si persoanelor de moment.

.........................................................................

Indragostit pentru prima data... Tin minte ca la 14 ani m-am indragostit pentru prima data in viata mea de o vecina care era in clasa cu mine. Primii fluturi din stomac. In fata blocului aveam gasca noastra, sef de gasca exact fratele Clementinei, ai carui ochi erau pe retina mea zi si noapte, cand faceam antrenamente, cand mancam, cand mergeam la scoala.
Fratele ei era mai mare cu 4 ani. Intr-un octombrie a plecat in armata si a facut un chef de adio, unde am fost invitati toti baietii din gasca. Si cum se intampla la orice chef de la inceputurile adolescentei, am facut o groaza de concursuri prin a ne demonstra capacitatea de a bea alcool si a face genoflexiuni in pauza dintre sticle. Cert este ca in ziua asteptata de mine, cand am vrut sa-mi declar sentimentele Clementinei, m-am imbatat atat de tare incat "s-a rupt filmul". Cand m-am trezit, ceilalti dormeau pe jos, iar eu in acelasi pat cu ea, imputit de bautura si foarte ud. Intai am simtit mirosul, apoi caldura dintre picioare. A deschis si ea ochii, care in prima secunda mi-au zambit si in celelalte de dupa s-au incruntat intr-o expresie de ironie si greata:
- Ce faci, ma, te-ai pisat pe tine? In patul meu?
Si a cazut cerul. "Nu se poate, e un cosmar!"- mi-am dorit. Si in fractiunea urmatoare eram afara alergand spre casa, cu lacrimi de ciuda in ochi.
Ajuns acasa, dupa prima betie din viata mea, mama m-a pus sa schimb locul mobilei in casa, sa bat covoarele, ale noastre si a altor doua vecine, si sa fac meditatie la matematica cu baiatul natang al unei colege de servici.
.......................................................................................................................




Un comentariu:

Lillee spunea...

Denisa este o norocoasa si cu toate ca este asa mititica, stie lucrul acesta. Pentru ca are cu cine semana. Sa-ti traiasca!