Acest blog este personal, articolele sunt scrise dupa cum imi vine, in functie de starea mea. Fara a fi revizuite, fara a fi corectate gramatical sau ortografic.

sâmbătă, 25 iunie 2011

Mamica singura




Cu laptopul asezat in brate era atenta la lucrarea ei, in acelasi timp vorbind cu bebele ce se trezise in carut. „Fii cuminte, mami, sunt aici. Mama are putina treaba, trebuie sa te inveti sa stai cuminte. Te iubeste, mama.” Cu ochii atenti pe ecran, cu fata imobila, isi racordase glasul pe conversatia blanda cu sugarul, cum numai femeile stiu. Barbatii greu pot fi mamosi, nu le sta in caracter. Tot exercitiul cu papusile de cand sunt fetite isi gaseste rostul acum, cand devin mamici.

Da, femeile pot face asta.- isi spuse. Pot spune cuvinte dragastoase chiar daca gandul lor e concentrat mai mult pe altceva. Nu cunoaste nici o femeie care sa nu aibe atentie distributiva, spre deosebire de multi barbati. Lejeritatea cu care ele iti pot spune cuvinte de iubire are legatura cu asta? Barbatul cand o face este sincer, incarca declaratia lui cu importanta. Glasul mamicii din fata lui are inflexiuni blande, dar false. Copilul nu distinge, o aude si se simte in siguranta.

Cand a vazut-o prima data nu banuia ca nascuse de curand, cu toate ca prezenta semne postnatale. Putea ghici corpul ei de dinainte de nastere, stia ca isi va reveni frumos, e genul de femeie. Poate ar fi remarcat daca nu ar fi fost dezinteresat, nu obisnuieste sa studieze clientele. Cand a revenit cu copilul a fost o surpriza, inima i s-a umplut de intelegere si admiratie sincera. A apreciat-o pentru acel copil frumos, acum o vede chiar foarte sexi.

Pentru a alunga gandul o intreba diverse, asa cum se poarta o conversatie de politete cu o femeie ce are un copil. Stia dinainte raspunsurile din gesturile ei, din comportament, din toate acele detalii ce s-a obisnuit sa le remarce. I s-a parut necuviincios sa inteleaga si sa contemple corpul ei, cu toate ca ar fi trebuit sa fie un compliment. Constatarea frumusetii unei femei este rezultatul straduintei si atentiei pe care si-o acorda in a se pastra frumoasa. Este succesul feminitatii.

In sine se intreba daca postura noua in care o vede - de curand mamica - este cauza pentru care si-a schimbat raportul de atentie. A mers mai departe cu privirea care se oprise la statutul de clienta, acum contempla femeia. Mai mult de curiozitate.

Nici o verigheta pe deget, este o mamica singura. Accent ardelenesc, venita in Bucuresti, deci fara ajutorul parintilor. Altfel ar fi lasat copilul la ei si nu l-ar fi purtat prin tot orasul, sa-si rezolve treburile. Atitudinea ei arata ca si-a luat rolul in serios, este incantata de schimbarea din viata ei, si-a dorit acest copil. Trece printr-o perioada de implinire, se simte bine. A decis curajoasa sa faca aceasta schimbare drastica a modului de viata, se apreciaza si se alimenteaza cu determinare, are un scop mai important decat propria persoana. Si-a facut planuri pentru cum se va descurca si acum se comporta ca atare, conform rolului asumat.

Stie ca-i va fi greu, stie rational, dar pentru suflet aceasta cunoastere pare dintr-un alt film. Pentru ca se simte bine acum, priveste viitorul cu optimism. O femeie alege sa fie o mamica singura dupa ce a trecut printr-o mare dezamagire in dragoste, sufletul ei are nevoie sa-si manifeste dragostea (de care stie ca este capabila) pe altceva mai important decat un barbat, sentimentul matern este indeajuns de puternic.

Barbatul nu poate face asta, a fost deposedat de aceasta optiune. Cum ar fi fost sa fie posibil si pentru el? Sa nu mai traiasca singur, sa fie cu fetita lui. Ce viata minunata ar fi fost... Sa o duca la gradinita sau la scoala, sa-i gateasca, sa-i spele, sa fie ajutat de o bona, sa traiasca precum o mama singura. Relatiile amoroase ar fi privite mai cu calm, caci altceva e mai important decat persoana lui. Cand s-ar indragosti ar fi o pasiune moderata, fara foame, decat sa devorezi o ciocolata e mai placut sa o degusti mestecand pe indelete, sa-ti incanti toate papilele gustative. Femeia are acest lux, sa aibe un copil al ei si numai al ei.

Este era mamicii singure, ce succede emanciparii femii. A obtinut egalitate de sanse, independenta financiara o ajuta sa devina mama fara ingrijorare pentru viitor. Daca s-a realizat profesional are incredere in propriile forte. Un pic de siguranta vine si din partea tatalui care este obligat sa plateasca pensie alimentara. Daca poate, orgoliul ei nu o va lasa sa accepte, prefera sa stie ca s-a descurcat singura, pentru admiratia ei proprie. Cu aceste ganduri pleaca la drum, cu trecerea vremii devine practica si mai lasa din orgoliu.

S-a gandit la ea, la fericirea ei, dar nu se gandeste la copil. Va stii ea vreodata cum se simte un copil fara tata? Familia este un mediu de formare al caracterului. Relatia dintre parinti, relatia dintre frati, viata alaturi de ei... toate adunate aduc o experienta importanta copilului, mediul in care creste este baza formarii lui ca om. Cunoaste toate sentimentele.

Ce se va intampla cu omenirea pe viitor? Unei mame singure ii va fi greu fara ajutorul parintilor, pe care il asteapta firesc. Copilul vede modelul unei familii la bunici. Dar va ajunge si ea bunica, fara sa ofere un model de familie. Daca aceasta tendinta de mamici singure se va pastra, cat se va deteriora notiunea de familie? Va mai stii omul sa ceara si sa ofere iubirea? Ori cautand-o vor fi mai darnici cu ea?

Privind-o mai atent a simtit ca o dezaproba; s-a decis ca a devenit mamica singura din egoism. Cele care divorteaza si-au schimbat prioritatile, ori se simt mai fericite singure. Ar fi important de inteles de ce ajung sa se simta nefericite, cum de s-a stins iubirea. Vor iubi un alt barbat, il vor iubi altfel. Dupa ce experimenteaza independenta femeii mature, felul de a iubi li se schimba. Intra in relatie cu alta atitudine, felul cuplului este altfel. Pana sa apara acest barbat, din relatia dintre ea si copil va invata foarte multe, va separa iubirile, dar se vor influenta una pe cealalta. In bine. Si va fi mai linistita, nu se va teme de un esec in dragoste, intotdeauna va avea copilul.

Femeia din fata lui isi alinta copilul, o face cu seninatate uitand de orice pe lume. Are grijile ei pentru viitor, e sigur de asta, dar asta poate face un copil, sa uiti de toate grijile si sa traiesti clipa. Copilul nu este rezultatul unei casnicii esuate, a decis sa-l aibe pentru ca si-a hotarat singura viitorul, de mamica singura. Din acelasi impuls cu care altii isi iau un animal de casa.

Enervat de sirul gandurilor personale, concluziona ca trebuia sa se limiteze la constatarea ca o mamica singura este foarte sexi.


______________

fragment din "Vizionarul" (care il voi tertmina candva) fara a fi revizuit, fara a fi corectat,

vineri, 17 iunie 2011

Teoria conversatiei

Nu obisnuiesc sa mai postez comentarii. Nu din lipsa de respect sau aere de superioritate, ci pentru ca nu as avea timp sa raspund la toate... O opinie cere raspuns, daca parerile sunt contrare (de obicei se intampla pentru ca avem experiente diferite) fiecare isi va sustine cauza, va cauta sa i se dea dreptate. Un om integru, cu coloana vertebrala, ce nu accepta compromisuri de dragul armoniei in comunicare, isi va argumenta opinia cat mai inteligent posibil.

Din pacate unii vad intr-o discutie pe opinii contrare o lupta cu un inamic. Exista si alte moduri de a gandi lucrurile decat felul in care gandesti tu lucrurile. Exista altfel, trebuie sa acceptam si posibilitatea aceasta. Daca ramai fanatic unui adevar sustinut de tine, fara a intelege ce spune interlocutorul tau, nu se mai numeste ca ai coloana vertebrala, ci ca vrei sa-ti impui adevarul tau cu orice pret, de fapt nu accepti un alt adevar. Lloyd C. Douglas a scris o carte numita Obstacole, in care o viata intreaga doi doctori cercetatori s-au urat reciproc, dar in materie de stiinta s-au admirat, au avut incredere unul in celalalt. Descoperirea remediului unei boli grave a fost un tel atat de important, incat impulsul de a-si manifesta aversiunea era inabusit de scop. Nu din toleranta, caci nu le statea in caracter, ci dintr-o gandire obiectiva. Acelasi autor a scris Camasa lui Hristos, un best seller absolut, tiparit in milioane de exemplare, o carte ce mi-a dat de gandit. Mai jos o sa dau un link cu filmul, aparut in 1953, nominalizat la 5 premii Oscar, cu Richard Burton, Jean Simmons si Victor Mature. Dar filmul nu cred ca ajunge la nivelul de valoare al cartii. Opinie formata din ce am citit despre film, nu l-am vazut pentru ca nu am dorit ca ceea ce mi-am imaginat citind-o, sa fie alterat de un film.

Am scris un serial, "Partea intunecata a femeii", cu tendinte misogine ar spune unii. Eu am impartit lumea in doua, in barbati si femei. Consider ca sunt doua entitati diferite, in primul rand ca au sexe diferite, deci exista o diferenta fizica, de ajuns ca doua entitati sa dezvolte aptitudini diferite, formare psihologica diferita, caractere diferite. In plus, modelul traditional anacronic ii imparte din pruncie, li se atribuie roluri prestabilite. Fetita se joaca cu papusile, i se atribuie rolul printesei; baiatul este invatat sa fie combativ, este cel ce lupta cu adversarii (fotbal, hotii si vardistii, etc). Astfel ca societatea ii diferentiaza din copilarie, este normal ca experientele traite si modul cum sunt educati sa le dezvolte aptitusini diferite, formare psihologica diferita, caractere diferite...

Sa ne inchipuim ca furnicile nu fac aceasta diferentiere, femelele si masculii muncesc la fel, sunt crescuti la fel. Fara discriminare, fara nici o diferentiere. Exista o diferenta fizica, masculul este mai puternic, dar societatea furnicara nu tine cont de asta si toata lumea este egala. In functie de activitati, furnica si "furnicul" se vor stradui diferit, unul va depune mai mult efort decat celalalt, pentru ca trebuie sa ofere egal. Daca ii privim la un loc, ca o comunitate unde masculii si femelele sunt entitati egale, ce se numesc furnici, in spiritul egalitatii le vom cere acelasi lucru fiecaruia. Din punct de vedere personal, straduinta unuia va fi mai mare decat a celuilalt, deci efortul pentru ceea ce ofera fiecare nu este egal cu efortul celorlalti.

Omenirea este formata din femei si barbati (de diverse varste). Doua entitati diferite. Eu am luat o grupare si am zis ceva despre ea. Cand zic despre Gheorghe ca este egoist, nu inseamna ca l-am comparat cu Ion. Ion nu e in discutie. Unii au inteles ca daca Gheorghe este egoist, atunci Ion este altruismul intruchipat.
De ce aceasta mentalitate? Nu stiu. Pare ca... pentru ei in viata este ori alb, ori negru. Si lumea este formata din doi: Eu si Restul Lumii. In complementaritate , precum Ying si Yang. Daca Eu este alb, in mod logic (pentru ei) celalata parte este negru. Ca sa existe inamic trebuie sa fie contrar. Fixul lor de a avea inamic nu inseamna ca asta este si dorinta lui Restul Lumii sa le fie inamic. Pe Eu nu-l intereseaza ca celeilalte parti nu-i place sa fie negru; trebuie sa fie, altfel ii deregleaza tot sistemul.

Nu, eu nu am scris despre femei in comparatie cu barbatii. Am scris despre ele pentru ca le-am privit, m-au interesat. Ca sa scriu despre barbati si sa le inteleg sentimentele, sa-i privesc la fel cum privesc femeile, ar trebui sa devin gay. Am alte gusturi, deci nu se poate. De aceea cand scriu "femeile..." ma refer la oamenii cunoscuti de mine. Ca sa nu-i bag in aceeasi oala si pe barbati, caci nu-i cunosc, nu spun "oamenii".

Apoi... Sa nu credeti ca o comunicare se face doar pentru a-ti exprima punctul de vedere. Atunci cand nu stii ceva in mod sigur, se spune: "eu cred..." Spui de atatea ori incat in timp devine la fel de puternic ca adevarul stiut. Il tratam ca pe un adevar stiut. Si asa apare dezamagirea, cand ceea ce credeai nu este ce credeai. Cand esti sigur ca esti iubit si de fapt nu esti, este o dezamagire.
Comunicarea nu se face doar pentru a-ti exprima parerile, ci si pentru intrebari. "Cat este ceasul?" - este o intrebare, cere o informatie. E un lucru simplu, omul se uita la ceas si spune cu siguranta cat este ceasul. Dar daca il intrebi despre el, despre personalitatea lui, nu exista un reper care sa determine daca este adevarat ce spune sau nu. Parerea despre sine poate fi gresita, din cauza subiectivitatii. Ca sa te afli mai aproape de adevar trebui sa-i aplici un "declansator de emotie", pasiunea cu care te contrazice scoate la suprafata adevarata personalitate. Pentru aceasta trebuie sa renunti la parerile personale si sa gandesti conversatia de pe alta pozitie, tu nu mai existi, esti doar o unealta.
Dau exemplu: Popescu vrea sa afle cu cine il inseala sotia, caci simte asta. Se duce la vecina si suna la usa. Cand aceasta ii raspunde striga la ea: "Curvooo!". Emotia se declanseaza, vecina se indigneaza si incepe a spune: "Eu curva? Dar nevastata care si-o trage cu Gheorghe... Si cu Ion?". Cand a facut-o curva pe vecina nu stia daca este adevarat, nici nu l-a interesat sa spuna un adevar. A zis ce trebuia sa zica pentru a afla un adevar. Daca se ducea direct la vecina s-o intrebe cu cine il inseala nevasta, mai mult ca sigur ca nu primea raspunsul, din diverse motive. Din protectie, vecina prefera sa nu se bage ca sa nu aibe probleme. Din loialitate femeiasca. Din ura fata de vecin, deoarece nu-l place ca nu este politicos. Etc.

Nu poti judeca un om dupa vorbele sale. S-ar putea sa te induca in eroare, sa nu fie cine zice ca este. Ca sa-l cunosti trebuie sa traiesti cu el.

Voi continua, acum nu mai am timp. Sper sa nu uit ideea la care doream sa ajung.

(va urma)



_____________________

  1. Click sa porniti filmul.
  2. Click pe sageata in partea dreapta de jos a playerului si vor apare deasupra trei simboluri,
  3. click pe simbolul mijlociu-adica ‘CC’ . Adica "turn captition ON". Apoi click din nou la ‘CC’, pe sageata, in stinga va aparea Romanian subtitles.
  4. Click pe Romanian subtitles.




miercuri, 15 iunie 2011

Blog furat... lol!

alex spunea...

ma frec la ochi ca sa ma trezesc din visare ...nu pot sa cred...zi de zi l=am citi pe acest ...impostor??? am dialogat cu el ...l-am consolat pt supararile care nu-i apartineau. l-am laudat pt metaforele furate....nu pot sa-mi revin ...imi cer scuze ca am intrat sa comentez dar doamna care v-a atentionat de faptul ca CD va plagiaza a facut-o pe pagina mea de blog si asa am aflat si eu toata povestea ...o seara buna si imi pare rau ca nu mai puteti afla cite comentarii ati adunat pe pagina impostorului

13 iunie 2011, 22:38


Este curios ca nu simt nimic cu privire la aceasta. Nici un gadilici in orgoliu ca cineva a apreciat, un text se copiaza doar daca a placut... Nici indignare, ca n-am de ce... viata nu ti-o fura nimeni. Sincer simt un pic de compatimire, s-a recunoscut in postarile mele... probabil o suferinta similara. Si cred ca m-a inteles. E posibil ca initial sa foloseasca textul scris de mine ca si cum ar conversa cu cineva, pentru cineva... Cateodata citesc si eu ce am scris, in ideea de a corecta... dar citesc si imi aduc aminte, nu mai reusesc... Totul a venit din suflet, am simtit rau in mine si am pus pe hartie... Decat ca altcineva sa scrie in felul cum am facut-o eu, ca o descarcare, cu lacrimi si tot of-ul ce nu-l puteam spune nimanui... prefer pentru binele lui sa nu treaca prin astfel de experiente... prefer sa spuna cu cuvintele mele sau ale oricui.

Sper macar sa fi fost corectate inainte... Am meteahna de a nu pune "pe" cand e vorba de "pe care", am cateva greseli gramaticale ce le recunosc. Cel mai des obisnuiesc ca o fraza sa o repet cu alte cuvinte, de parca nu sunt singur de cuvintele folosite in prima. Cand ma stradui sa scriu corect ma blochez, ideea mea se modifica, isi pierde umanitatea. Asa ca nu iau aminte nici macar la ortografie. As fi preferat sa pot scrie cu stiloul...

Nu as fi vrut sa citesc comentariile... Fie ma ridicau in slavi si deveneam un infatuat, postarile mele prindeau un ton de superioritate. Ori ma criticau si nu mai aveam chef sa scriu. Nu o fac pentru comentarii sau sa fiu aprobat. Nu pretind ca exprim adevaruri universale sau invataturi pline de intelepciune... Sunt doar stari ce le-am simtit, perceptii personale, ceva intim ce in mod normal nu ai curaj sa le dezvalui. Doar cand nu-ti mai pasa, din nebunia in care te-a adus durerea. Ce sa zic? Ca n am suferit? Numai cand mi-aduc aminte cat am suferit ma golesc de prezent, uit pe ce lume ma aflu, in ce moment... Nu este de fala, nu e o lauda, ci imi este rusine. As fi vrut sa fiu mai puternic, sa nu devin de compatimit... De parca eu nu am simtit privirea femeilor ce m-au dorit inainte, ce probabil ca le-am facut sa sufere prin comportamentul meu tipic de mascul burlac, dar cu toata destrabalarea mea m-au dorit si mai mult....spun ca le-am simtit apoi privirea plina de parere de rau, le-am simtit regretul... oricat de mult mi-au apreciat dragostea si durerea, m-au compatimit pentru pierdere, ce barbat s-a pierdut... Nu mi-a placut sa fiu compatimit, nu am vrut sa fiu inteles si sa se poarte cu mine precum cu un om bolnav... caci asta e sentimentul, se uita toti la tine ca la un om bolnav de o boala incurabila. Incearca sa te protejeze, dar s-a terminat cu admiratia, s-a terminat cu ... atractia.

Am fost norocos, am succes la femei. Acum circul cu tramvaiul, cu metroul... Pe strada, in cafenea, oriunde... Se simte cand ai succes. Am inceput sa vad iar, sa privesc in jur. Stiu ca privesc cu alti ochi, nu mai sunt flamand, ma uit la o femeie si incerc sa-i vad toata feminitatea, ce as iubi la ea. Ce as iubi la o necunoscuta... Zambetul, sau cand tine ochii mijiti, timiditatea, tuoeul, muschii ce se intind pe picioare, sau sanii mici si tari... Sunt atat de multe de admirat la o femeie, atat de multe de descoperit. O privesc cum sade si imi inchipui mersul ei, cam cum ar merge. Pierdusem astea, eram un strigoi ce umblam pe pamant. Si e ca mersul pe bicicleta, nu am uitat cum se face. Cum sa fiu sarmant, cat de flamand sa nu par, cat de placut surprins sa arat. E de ajuns sa fii natural, femeile iubesc asta cel mai mult. Esti uman, nu un prefacut. Sinceritatea este farmecul ce nu se risipeste dupa ce ai facut sex si ti-ai potolit ... curiozitatea.

Deci oricat de mult te loveste o suferinta, cu timpul incepi sa-ti revii. Mai intelept si mai tolerant fata de cei din jurul tau, dar si curios daca esti in stare sa primesti viata altfel.



.

duminică, 12 iunie 2011

Tchudesnaiya traznaiya 2 (din prezent)

"Buna seara....as dori sa aruncati o privire aici... http://ro.netlog.com/costeadaniel76/blog/blogid=1287632#blog Cititi toate postarile lui...cred ca va apartin.. Daca ma insel, mii de scuze..."

Buna seara si dumneavoastra,

Multumesc de atentionare. Nu am reusit sa vad postarile, blogul respectivului a fost sters dupa ce i-am cerut prietenia. Poate i s-a facut rusine...

Dar este interesant de studiat o astfel de obisnuinta. Iti faci un blog din motive personale, sa aberezi in el orice idee iti vine prin cap. Mai intra cate unul si-l citeste, lasa un comentariu, ori revine altadata, si astfel stii ca ceea ce gandesti place sau nu si altora. Blogul nu se face ca sa te impui, sa devii renumit sau sa castigi bani. Pentru asta scrii o carte. Daca ai talent reusesti sa arati cine esti.

Deci blogul nu are ca scop faima ta, de obicei autorii se tin anonimi. Un blog este pentru sufletul tau. Sunt tare curios ce simte un blogger ce a plagiat tot blogul, in sinea lui stie ca nu e un merit al sau, deci care e scopul daca faima nu obtine si nici sufletul nu se incanta de un fals?

Altii aduna in blogul lor ceea ce le-a placut, ce au citit prin alta parte si au simtit ca autorul exprima ceea ce gandesc ei. Daca pui o melodie pe blog pentru ca-ti place, nu inseamna ca ai plagiat. Arata ce gusturi muzicale ai. O postare copiata de pe blogul altuia arata opinia ta cu privire la subiect, esti de acord. Intotdeauna se specifica autorul, sau ca e altcineva. Am facut-o si eu de 2-3 ori, am postat articolele altor autori si am specificat ale cui sunt.

Dar sa-mi copiezi tot blogul si sa-l urci la tine, ca si cum ar fi al tau, cat de ciudat sa fie?

duminică, 5 iunie 2011

Sindromul printesei part.5




I am a princess. All girls are. Even if they live in tiny old attics. Even if they dress in rags, even if they aren't pretty, or smart, or young. They're still princesses. All of us. Didn't your father ever tell you that? Didn't he?



"Sub influenta unui model traditional ii atribuim copilului-fetita rolul printesei, cel mai gingas si mai magulitor rol din poveste. I se accepta rasfatul si dorinta de rasfat, ca pe un lucru bun."

"Printesa nu a disparut. I-a placut sa fie dorita, curtata, rasfatata, si restul. Orice face o printesa este idolatrizat. Orice prostie facuta este primita cu un zambet. Printesa e printesa, si e tare frumos. Ea priveste de sus, din turnul ei de fildes, catre cel ce o doreste si e in stare sa faca totul pentru ea (astea sunt asteptarile), si in ochii ei poti citi intrebarea: „Ma meriti?”. "

"Jumatate din viata relatia barbat-femeie este inechitabila, suprematia printesei se instaureaza ca o obisnuinta. Apoi ea se cere partener. Smecheria consta ca poate fi si printesa, si partener, in functie de cum doreste.

Barbatul este debusolat. Nu stie daca sa ingenuncheze galant sau sa o respecte tratand-o ca pe un partener.

Ironic este ca tot ea, femeia, se simte nefericita. Isi doreste confortul si placerea printesei, dar si multumirea de sine si bucuria realizarilor, ce nu le poate obtine decat pe propriile puteri, de pe picior de egalitate de sanse cu barbatul. Inca nu intelege ca dorinta a doua lucruri contrare o fac nefericita, neimplinita."

Partea intunecata a femeii: Obisnuinta de a cere si a primi

Barbatul este combativ prin traditie. Din preistorie a dus o lupta cu animalele ce le-a vanat, a trebuit sa le invinga pentru hrana. Sa fie mai viclean, mai priceput, s-a antrenat sa-si imbunatateasca indemanarea si calitatile fizice. Apoi s-a intrecut cu alti barbati, mergand la razboi. A invatat sa lupte pentru viata lui. Dar inainte de toate acestea, s-a intrecut cu limitele lui, s-a pregatit si s-a straduit sa le intreaca.

Baiatul joaca fotbal. Sau diverse jocuri prin care se intrece cu alti baieti, combativ. Fetele au o altfel de competitie, un fel de cine are moatze mai frumoase. Intrecerile lor nu se bazeaza pe capacitatea proprie, ci pe ce le este oferit. Fizicul nu l-au castigat, in mare parte a fost primit genetic. Ce e important? Cine are o rochita mai frumoasa, cine are o papusa mai de calitate... Cand primesc ceva deosebit le sporeste increderea de sine, este o dovada ca merita, ca sunt ele deosebite. Baiatul care suteaza mai multe goluri pe poarta adversa se bucura ca munca lui a fost rasplatita, talentul lui capatat prin exercitiu s-a imbunatatit. Fetita se considera speciala cu cat ceea ce primeste este mai deosebit, pe cand baiatul isi alimenteaza increderea de sine prin ceea ce e in stare.

In ultimul secol femeia a obtinut egalitate de sanse cu barbatul. Vanzator la o companie de telefonie mobila poate fi barbat ori femeie, amandoi au sanse egale de a fi angajati. Numai ca vanzarea o face diferit fiecare dintre ei. Politica companiei o invata amandoi, este aceeasi, sentimentul cu care este convins un client este diferit. Un barbat e credibil cand iti face un calcul de avantaje, ceea ce spune devine o promisiune, este ca un cuvant dat. Barbatul isi respecta cuvantul, asa a crescut, combativitatea se bazeaza pe corectitudine, altfel nu mai este o competitie daca cineva triseaza. Cand o femeie iti povesteste avantajele produsului se stie ca este doar o vanzare cu un interlocutor placut vederii, ca barbat iti place compania unei femei dragute. Se obisnuieste ca la impartirea conturilor sa se repartizeze o femeie pentru un client barbat, si viceversa. Femeia nu face vanzarea prin stiinta de a vinde, ci pentru ca a fost placuta. O femeie mai putin frumoasa va aduce mai putini clienti. Aici este discriminarea jignitoare, nu intre barbat si femeie, ci intre femeile frumoase si celelalte.

Femeile frumoase nici nu pot avea aceeasi determinare, pentru ele cariera e un hobby. Pentru supravietuire in conditii decente va putea oricand sa inrobeasca un barbat indeajuns de instarit, incat sa-i satisfaca nevoile.

Revin la idee, femeia primeste, barbatul munceste. Si asta se datoreaza educatiei si modelului anacronic impus de societate, rolul care i s-a atribuit fiecaruia. Barbatul creste cu jocuri competitive ce ii dezvolta calitati cum ar fi camaraderia, corectitudinea, loialitatea, respectul fata de adversar, perseverenta, determinarea, auto-depasirea, etc. Femeia nu stiu ce-si educa prin obisnuinta de a cere si a primi ceea ce doreste. Poate o evaluare corecta despre sine, cum sa aibe pretentii corecte.



...............................

Nota: Posibil sa fiu acuzat de misoginism. De obicei exprim anumite idei nu pentru a mi se da dreptate, ci pentru a da de gandit.



vineri, 3 iunie 2011

Timpul nostru

Nu stiu cum sa explic...

Sunt curios daca tuturor in situatia mea li se intampla. Imi iubesc fetita mai mult decat viata mea. De cand nu mai suntem o familie am obosit de atata dor. Dar cand sunt langa ea, cand o vad, ma blochez si cad intr-o prapastie. Imi imaginez de atatea ori ce am face, cum ne-am juca sau am petrece momente placute, ne-am duce la circ, la film, am manca vata-de-zahar. Uff, atat de multe am putea face impreuna... Iar cand ne vedem raman impietrit, ori ma misc inert, nu stiu ce sa fac, nu mai stiu sa gandesc. Ma stradui sa ma tin tare, sa nu ma prabusesc. Imi doresc sa treaca timpul mai repede, dupa ce ne despartim ma simt usurat. Si apoi incepe iar sa-mi fie dor, ma doare, imi este mai rau decat n-as fi vazut-o. Ma gandesc la ea, ca isi doreste sa fie mai des cu mine, iar eu aman sau evit sa o mai vad, simt ca la urmatoarea nu voi fi in stare, ca am sa ma intind pe jos si am sa mor. Mi-e un dor crunt de ea, ma simt gol pe dinauntru, dar mi-e teama sa ne revedem. Mi-e teama ca nu mai rezist.

Nu stiu ce sa fac. Vreau sa nu pierd timpul nostru, vreau sa fiu fericit macar in acele momente.

Vreau o gura de aer din cand in cand.

joi, 2 iunie 2011

Partea intunecata a femeii: Cultul personalitatii la femeia de succes

Femeile nu pot trai fericite. Din cauza contradictiei din ele.

Barbatul si femeia se desosebesc atat de mult, au trairi diferite si gandesc diferit. Am tot dezbatut subiectul asta, nu mai intru in el. Merg mai departe cu rationamentul si spun: daca traiesc si gandesc diferit, restul e si el diferit. Fericirea are o alta notiune pentru femeie; suferinta o afecteaza in alt mod. Barbatul cand sufera devine mai rational, femeia isi pierde mintile. Barbatul devine mai tolerant, femeia devine o scorpie razbunatoare.

Femeii i se atribuie rolul printesei, este frumoasa, este iubita, i se ofera totul. Barbatul lupta sa obtina ce vrea, femeia trebuie sa munceasca in a fi cat mai dorita, sa atraga ceea ce-si doreste. Puterea barbatului consta in capacitatea lui de a munci, de a domina ceilalti oameni si in inteligenta lui. Puterea femeii consta in cat de atractiva este si cat de mult il poate domina pe acel barbat puternic. Barbatul vaneaza, alearga dupa prada. Femeia capcaneaza, atrage prada.

Sa presupunem ca barbatul are o dorinta, vrea un chopper. Nu are timp sa se plimbe cu motorul, dar in fiecare duminica il ingrijeste, il scoate in fata curtii, ii lustruieste tobele. Asezat comod isi pune un coniac bun si aprinde un trabuc, se uita la chopper cu admiratie si pasiune, isi umple plamanul si expira incet a multumire. Isi traieste un fel de fericire, ca isi vede o dorinta indeplinita. Barbatul este fidel unei fericiri, dupa ce o obtine stie sa se bucure de ea, de fiecare data.

Femeia obtine ce si-a dorit, apoi se plictiseste dupa un timp. Devine rutina. Sa spunem ca si-a dorit un barbat frumos cu stare, cu care ar vrea sa faca un copil. Se intampla, traieste aceasta fericire un timp, apoi sufletul ei nu mai este satisfacut. Ceva ii lipseste, nici ea nu stie. Foarte mult depinde de cel fel de printesa este. Daca este frumoasa si atractiva este obisnuita cu magulirea de a fi dorita, are o dominatie asupra celorlalti. S-a invatat sa obtina lucrurile mai usor. Daca este o femeie independenta financiar, va instala matriarhatul. Va fi plina de sine si va pretinde ca detine adevarul absolut. Femeia cu putere are cultul personalitatii.

S-a indragostit de el pentru ca este mai barbat decat altii. Si va continua sa fie, dar ea va suferi in contradictie. Matriarhatul ei se loveste de barbatia lui, se simte asuprita si sufera. Daca el este atat de dragut si o lasa sa-si exercite matriarhatul dorit, ea va suferi pentru ca se vrea in siguranta langa un barbat ce o domina. Oricum o dai, femeia inteligenta, frumoasa si independenta se va trezi candva nefericita si isi va schimba viata. Marilyn Monroe, Audrey Hepburn, Elizabeth Taylor, Brigitte Bardot, toate femeile celebre, frumoase si independente financiar, au avut mai multe casatorii. La noi nu se face exceptie - Mihaela Radulescu, Andreea Marin, orice femeie ce progreseaza in timpul casatoriei se va desparti de cel ce a ajutat-o si i-a sustinut cariera.

Aceasta dovedeste ca femeia face ce vrea ea atunci cand are puterea, si face mai mult dupa cum ii dicteaza sufletul, decat ratiunea. Nu va incheia o relatie daca nu este asigurata material. Cand este vorba de fericirea ei este nemiloasa, incorecta si neloiala. Din aceasta cauza nu a functionat matriarhatul. Presupune o libertate sexuala deoarece descendenta este stabilita pe linia mamei. Matriarhatul creeaza haos, creeaza o lume cu reguli bazate pe suflet, pe cum se simte femeia, decat pe ratiune.

Nu-i mai ajunge ce traieste, vrea ceva nou. O viata noua este ca un barbat nou. Este euforica, simte aventura, dar dupa ce se obisnuieste cu el devine banal. La inceput este orbita de ce simte sufletul. Uneori barbatii nu au nici un merit, este doar dorinta ei de a se simti exaltata. Dupa ce i se deschid ochii face comparatie si constata ca altcineva, nu cel cu care isi traieste viata, este un barbat mai bun. Dar va refuza gandul, nu-i place sa-si recunoasca siesi ca a gresit. Solutia este o noua schimbare. Si tot asa pana cand nu o mai vrea nimeni. Cand frumusetea ii va pali, va suferi de mediocritate.

Asa este ea, femeia, nevoile sufletului ii sunt mai importante decat nevoile ratiunii. Aveam exemplul cu femeia ce se plange de traficul care l-a prins in drum spre casa. Barbatul va veni cu solutii alternative, cu alte rute ocolitoare, dar mai libere. Ea nu doreste decat sa comunice, sa i se spuna „Da, draga, am vazut” si sa fie luata in brate cu intelegere. Ea asa se simte bine, ruta ocolitoare nu-i aduce nici un folos. Pe viitor o va cunoaste, dar va parcurge acelasi drum. Un barbat va incearca ruta ocolitoare traficului, din curiozitate daca a gandit corect.

Toate aceste diferente dintre un barbat si o femeie ma fac sa ma gandesc ca au notiuni diferite despre fericire. Asa ca intr-o casnicie unul va fi mai fericit decat celalalt. Are continuitate numai daca unul din cei doi soti se resemneaza, iubirea fata de celalalt este atat de mare incat se sacrifica.

Sentimentul de loialitate este altfel trait de barbat. La femeie exista numai in functie de dorintele ei, la barbat are alta conotatie. El face galerie la meciuri, tine cu echipa favorita cu o verva apropiata cu fanatismul. Femeia este prea comoda sa aibe hobby-uri. La ea loialitatea tine de sentiment, nu de viata traita, de amintiri. Barbatul cand se gandeste la viata lui ia in considerare trecutul, prezentul si viitorul.

Pana si fata de masina personala exista sentimente diferite. Barbatul a inventat roata, apoi caruta. Autoturimul este doar un progres de la caruta, este ceva util. Femeia la volan are un alt sentiment, de putere si libertate, cam cum are barbatul ce trage cu arma. Cei ce au tras vreodata cu o arma isi aduc aminte de senzatie. De aceea vanatoarea este un hobby masculin. Nu cauta sa omoare un animal, nu-i este de trebuinta, ci doar pentru senzatia de putere ce o simte cand trage cu arma. Poate trage in gol, fara tinta, si tot se simte bine. Pescuitul este alta socoteala, s-ar potrivi femeii, dar ea nu are rabdare. Pescuitul pentru barbat este o loterie, atunci cand prinde un peste mare nu depinde doar de indemanarea lui, ci si de norocul ca acel peste sa ales sa fie atras de momeala lui. Se simte norocos, increzator pe destinul lui. Este bucuria copilului atunci cand primeste un cadou, e o dovada ca e merituos.

O lume condusa de femei este greu de inchipuit.

Se comporta diferit in functie de barbat. Face dragoste diferit. Cel mai placut este cand este ca un dans. Alteori prefera sa joace un rol al ei, o incanta o fantezie inchipuita. Faci pauza, dar ea continua sa suspine de placere si sa-ti laude activtatea. Sau decide sa fie spectator, sta ca la masaj si doar primeste, fara sa ofere. Pentru ca atat merita barbatul, l-a bagat in seria celor care trebuie sa-i faca pe plac. Decide in functie de starea ei.


................................

Nota: Posibil sa fiu acuzat de misoginism. De obicei exprim anumite idei nu pentru a mi se da dreptate, ci pentru a da de gandit.