Acest blog este personal, articolele sunt scrise dupa cum imi vine, in functie de starea mea. Fara a fi revizuite, fara a fi corectate gramatical sau ortografic.

vineri, 5 noiembrie 2010

Adrian Paunescu



Si totusi există iubire
Si totusi există blestem
Dau lumii, dau lumii de stire
Iubesc, am curaj si mă tem.

Aveam douazeci si-un pic de ani. Turnu-Magurele, in casa unui necunoscut. Eu si prietenii mei aveam o traditie in fiecare an, faceam un tur al neamurilor si al locurilor natale, vizite la bunici, unchi, locuri in care am copilarit. Ne cunosteam obirsia si traditiile ce ne-au influentat pana am devenit barbati. Chiar, ce vremuri... Ce pasiune... Acum pare pueril si demodat pentru contemporani, pentru mine sunt amintiri placute ce ma vor urma, sunt mandru ca am participat la ele, regret ca nu am mai facut-o.

Ne faceam repede prieteni prin partea locului. Nu se stie cum - dupa ce am golit un butoi de vin direct din canea, nu a mai stiut nimeni cum - am ajuns in casa unui teleoltean sadea. Cu cana de zaibar in mana am inteles altfel muzica si versurile lui Tudor Gheorghe (Daca Dunare n-aveam / Jiul Dunare-l faceam...), iar cand am devenit mai profunzi ne-am adunat in jurul cartii lui Adrian Paunescu si in liniste am ascultat pe unul din noi recitand poeziile lui. Cu jaluzelele trase, rusinati parca de sinceritatea ce o scotea din noi, pana si de nationalismul (dragostea de tara) din cele patriotice.

Pana la urma mi-a spus unul din prietenii meii:

- Tu ne vezi pe noi? Zici ca suntem un grup de legionari intr-o casa conspirativa. Nu e decat poezie. Ce a ajuns lumea asta... Suntem un grup de barbati duri, toti dintre noi suntem luptatori, murim in transee la o adica, de-asta am rezistat atatia ani ca prieteni. Si ne ascundem, de parca faptul ca suntem impresionati de versuri, si arta in general, ne face mai putini duri. Ridica jaluzelele, deschide ferestrele, imi place Paunescu, ca si Eminescu, si sa-i dea Dumnezeu sanatate! Sa auda lumea ca bem in cinstea unui personaj istoric in viata! Baga, Ciorule, zici ca esti neam cu Cioran.

Adrian Paunescu si o cana de zaibar ne-au gasit sufletele, ne-au intarit fratia.

Sa-i fie tarana usoara!


Nu cred ca are dreptul o dragoste sa moara
Ca intre doua bestii, tacut si indecent,
Si fara un adio si un avertisment,
Si fara o urare de drum, elementara

- Casa de nebuni -


A fost iubire ? Sau minciuna lunga?
Te rog da voie gandului curat
Din departarea mea sa te ajunga
La orice nume azi te-ai fi mutat.

Un telefon uitat si o adresa...
Aud ca suferi si traiesti urat
Si-ti cureti zilnic cuvenita lesa
Si tu, cu mana ta, ti-o pui la gat.

- Fosta iubire -

Niciun comentariu: