Despre curajul de a-ti urma visul

Ce-i trebuie unui om sa-si porneasca motoarele?
Tin minte senzatia placuta care o aveam de fiecare data cand incepeam un lucru nou. Il gandeam, il repetam pentru a aduce ajustari, anticipam problemele ce ar putea apare, totodata si solutia la ele. Nimic nu este garantat. Dar era produsul meu, rodul imaginatiei si al preocuparii cognitive, un vis in care imi puneam speranta ca il voi putea realiza. Nerabdator sa trec la actiune. Trebuie sa intelegi psihologia cumparatorului, sa inventezi procedee de marketing, sa aduci produsul la maxima calitate, si sa nimeresti pretul corect. Si mai ales sa-l faci accesibil potentialilor tai clienti. O munca pe toate planurile, cu responsabilitati pe toate planurile. Pana cand ai succes. Si cand ai succes sa ai puterea de a preda din responsabilitati, sa faci transferul de incredere, si sa-ti iei profesionisti. Pentru ca nu vei putea face fata. De altfel o afacere care obliga prezenta ta nu este o afacere, e loc de munca. Depinde si ceea ce ti-ai propus, unele activitati sau produse sunt oferite unui numar bine determinat de beneficiari, si rezista daca ajungi sa faci parte din viata lor, sunt clienti periodici si fideli. Coaforul, macelarul, boutiqul de la colt. Dar succesul e o betie atat de multumitoare, o incarcatura pe viata de incredere in sine.
Mai intai incepi sa te obisnuiesti cu ideea a ce te-ai apucat sa faci, euforia inceputului se disipa, si te lovesti de adevaratele probleme. Daca nu gasesti solutiile la probleme, mai bine te lasi si incepi altceva. Daca sunt doar dificultati, peste care treci cu aceeasi determinare si inventivitate cu care ai realizat produsul, face succesul mult mai satisfacator.
Chiar si in fata unui esec, nimeni nu-ti poate lua sentimentele pline de speranta de la inceput. Oricat de mult ai riscat, pierzi doar lucruri. Te obisnuiesti si cu lipsa lor. Dar curajul ca ai incercat nu ti-l ia nimeni. Dar ar fi bine sa-ti calculezi riscurile, sa nu ajunga o nebunie.
Omul se simte confortabil in repetitie. Dar daca faci zi de zi acelasi lucru si nu te multumeste, ce e necesar pentru a-ti porni motoarele? Trebuie sa ajungi la limita acceptibilitatii? Sa vina ca o solutie pentru neajunsuri? Doar ideea ca actionezi ar trebui sa faca bine.
Alti oameni se simt in siguranta cu o meserie in care cauta sa exceleze. Daca sunt buni in ceea ce fac stiu sigur ca vor gasi un alt job la alta companie. Altii doar cred ca sunt buni si devin "job-hunteri", nu rezista mai multi ani intr-un singur loc. Cu cat sunt mai mari companiile care si-i le adauga la CV, cresc si pretentiile salariale. Cei care aleg varianta job-ului sunt mai linistiti, nu-si asuma riscuri. Dar nu ei sunt subiectul acum.Subiectul este omul intreprinzator care a uitat sa iasa din cotidian.

P.S.: Nu-mi place ce a iesit din subiectul meu, il postez pentru a-mi aduce aminte ca trebuie sa fac ceva nou, altfel ma plafonez.