Mi-am luat in serios rolul de blogger. Merg in vizita la altii, raspund la comentarii, socializez. Am iesit din durerea mea.
M-am tot gandit daca sa continui cu amintirile triste (ori vesele), am fost uimit de cate povesti am. As putea povesti despre sentimentul de vina ca desparti un cuplu vechi de 5 ani, cu 2 luni inainte de casatorie, despre mare si aventurile de localnic, despre cum tatal isi ataca fiul cu cutitul in ziua nuntii.
Povesti despre violenta, hoti si vardisti, despre mafioti bulgari, racketi ucrainieni, Tigareta II. Despre primul bar facut, apoi prima afacere de amploare, despre importuri, vanzari, "brand-awareness", TOM, realizari si satisfactii. Despre deceptii, exaltari. Despre prieteni "frati", rude si necunoscute.
Ce este circumcizia si beneficiile ei, cum mi-am schimbat religia la douazeci si x de ani din dragoste.
Sau as putea arunca o provocare. Sa-mi dati un subiect care sa-l dezvolt cu exemple din experienta sau doar pareri. Sa ma ajute cineva, am nevoie ca mintea sa-mi exerseze. Ceva cu substanta, satisfacerea unor curiozitati ori incercarea de a intelege anumite lucruri, ce nu le poti atinge cu apropiatii. Anonimatul are calitatea sinceritatii.
Azi am o predispozitie interactiva.
Postări
12 comentarii:
din ce ai insirat aici, as alege DESPRE EXALTARI
Eu o vreau pe aia cu despartirea dupa 5 ani cu 2 luni inainte de nunta :))!
nu vreau sa aud de la tine despre intamplari triste.. daca vreau sa ma intristez , sa plang si sa ma dau cu capul de pereti e foarte simplu.. trebuie doar sa-mi amintesc.
circumcizie? scuze.. a fost chestia care a facut click in mintea mea.
daca tot vrei provocare vreau sa stiu de la tine cum e pentru ca sunt foarte intrigata de chestia asta - i-am spus prietenului meu sa-si faca doar ca sa vad eu cum e , dar nu a vrut.
dupa asta ar mai fii aia cu barul.. intotdeauna am visat sa am baruletul meu :D
sunt sigura ca ai foarte foarte multe de povestit!
1.Circumcizia
2.Cand si cum ti-ai dat seama ca nu mai merge...(casatoria).
Lillee, nu trebuie sa fac un post (articol) despre asta. Nu mi-am dat seama. Nici acum, dupa ce am scris aproape cat o carte (blog).
Am fost anuntat, si pana sa-mi revin din soc, deja ma uitam la o hotarare judecatoreasca, care mi-a parvenit in posta numai dupa 2 luni. Lovitura fulgeratoare, BlitzKrieg, oricum ai denumi-o, tot nu-mi dau seama cum pot sa divortez fara sa stiu, cu sentinta definitiva, mai ales cand e si un minor la mijloc.
Probabil ai simtit in blogul asta toata durerea din mine cand am inceput sa-mi scriu Recycle Bin. Primele 10 posturi au fost scrise pe telefon, in intuneric.
A mai ramas barul...
Astept provocari noi.
despre limite şi oameni limitaţi ;)
ah, da şi o recenzie a lui Swann - Proust :))
Sa zicem ca a fost serios. Limetele oamenilor sunt impuse de ei insasi, de societate si de noroc. "Da-mi un soldat norocos si am sa castig razboiul!" se zice ca spunea Napoleon.
Proust n-am citit. Considera-ma incult, am citit ce mi-a picat in mana. N-am cautat carti anume, fiecare carte a devenit importanta in mana mea, si in functie de evolutia mea pe calea maturizarii am incercat sa inteleg si sa-mi imaginez ce scrie autorul, sa traiesc povestea lui.
As scrie in schimb despre oamenii care se cred importanti pentru ca ei cunosc alti oameni importanti. Sau au auzit de ei.
Probabil ai fost serioasa, eu nu pot fi cand aud de Proust.
eeeh, nu, glumeam. proust e ciudat şi am renunţat la swann după primele pagini parcurse :)
în schimb despre limite ai putea scrie mult, am putea scrie mult, un lucru trebuie privit din 360 de unghiuri :)
în rest, scuză-mi aciditatea, aşa sunt eu, nu am avut ca scop de a ataca pe nimeni, numai bine!
Nu fugi, era doar o provocare...
scrie opt (opt) pagini de word despre... sa zicem... o furculita. e o tema pe care eu am primit-o la un examen in facultate. doar ca obiectul era altul.
Mi-ar fi usor, as putea lega de un obiect toate subiectele care-mi trec prin minte.
Prefer un subiect decat un obiect.
Trimiteți un comentariu