Acest blog este personal, articolele sunt scrise dupa cum imi vine, in functie de starea mea. Fara a fi revizuite, fara a fi corectate gramatical sau ortografic.

joi, 15 septembrie 2011

Emotiile

Dupa o experienta traumatica am constatat importanta emotiilor. Consider ca simtim viata prin trairea de emotii, scopul nostru este de a experimenta cat mai multe emotii placute si sa diminuam cele neplacute. Nu le putem elimina, nici pe unele, nici pe celelalte. Ce ar fi viata fara emotii? Mult mai plictisitoare, am avea o atitudine catatonica si insasi notiunea timpului s-ar pierde. Nerabdarea la un lucru asteptat te invata sa masori timpul, sa-l simti.

Cand am inceput sa realizez ca emotiile ne conduc in tot ceea ce facem am inceput sa ma interesez, sa invat despre ele, daca pot fi estompate, ori amplificate, cum functioneaza si cat de mult ne influenteaza deciziile. In mod rational, fara influenta vreunei emotii poti lua o decizie logica. Sub patronajul emotiilor avem reactii diferite, spunem si facem lucruri ce mai tarziu ni se par si noua irationale sau gresite. Recunoasterea unei greseli sub imperiul emotiilor este mai mult intuitiva, deoarece emotiile au memorie si atunci cand te gandesti la cum ai reactionat o parte din ele se declanseaza la amintirea cauzei si fac decizia justificabila. Persoanele din jurul tau nu inteleg pentru ca nu trec prin aceleasi emotii.

Nu vreau sa fac un tratat despre emotii, exista scrise de oameni specializati. M-am trezit cautand emotii, sau incercand sa le controlez, sa nu reactionez exagerat sau nepotrivit. Emotiile se pot transmite. Cand doi colegi se cearta nu au inceput in acelasi timp, unul din cei doi are o nemultumire. Supararea l-a facut sa ridice vocea, sa-si impuna punctul de vedere prin accentuare. Celalalt din instinct de aparare reactioneaza la fel, duce discutia pe acelasi nivel. Este un exemplu mai la indemana, a emotiilor negative transmise. Eu prefer sa transmit emotii placute, asta mi-as dori. Asta incerc sa fac. Vad o schimbare perceptibila in oameni atunci cand ii conduc catre o emotie placuta.

Limbajul scris poate produce emotii. Toate acele informatii mintea le transforma prin imaginatie in reprezentari vizuale, ori in gust sau miros, pot declansa o emotie. De asemeni, poti rade sau plange la un film. Esti extras din viata cotidiana si emotiile sunt atinse prin ceea ce noi numim arta. Arta este de fapt arta de a produce emotii placute: arta vizuala, muzica si chiar arta gastronomica.

Un mare rol pentru starea noastra il are importul de stare, importul de scenarii, memoria emotiilor si asteptarile persoanei la anumite circumstante similare cu experientele din trecut. De fapt aici vroiam sa ajung, caracteristicile emotiilor se pot gasi in diverse tratate. Ma opresc asupra emotiilor ce se declanseaza indiferent de intentiile mele, in urma unor “declansatoare de emotie” involuntare ce sunt aplicate de mine sau de conjuncturi independente de vointa mea.
Foasta mea sotie mi-a reprosat ca nu sunt in stare sa schimb o priza in casa. In ideea ca simte ca nu particip la grija casei, ca am o atitudine neutra sau indiferenta fata de responsabilitatile de sot in ceea ce priveste constructia unui camin. Nu aveam nici o priza defecta in casa, era doar o exprimare prin care isi transmitea nemultumirea fata de ceea ce simtea cu privire la subiect. Pentru mine a fost o surpriza, de fapt a declansat in mine o revolta, o emotie ce se aseamana cu dezamagirea pentru ca nu eram de acord cu acuza ei. Cand persoana iubita exprima dezgust fata de tine o ura lautrica se naste, un sentiment ce nu as putea sa-l descriu pentru ca vei continua sa iubesti dar nu poti trece peste dezamagirea ei. Nefiind capabil sa inteleg, am banuit ca exista alte cauze pentru dezgustul ei fata de actiuni sau non-actiuni ale mele pe care nu le poate defini si astfel nu le poate transmite subiectiv. Mult timp, chiar si dupa divort, am incercat sa inteleg acele nemultumiri ale ei, sa caut greselile mele sa pot justifica moartea pasiunii dintre noi.

Psihologi sau oameni pasionati de psihologie au afirmat ca un comportament deviant este reflectia unor intamplari si fapte din copilarie care ne-au marcat in mod subconstient. Am respins aceste teorii, am afirmat ca “Niciodata nu este prea tarziu sa constat ca am avut o copilarie nefericita” in sensul ca eu am trait viata mea si stiu mai bine decat ceilalti daca am avut o copilarie nefericita. Nu accept ca la varsta mea sa sustina cineva ca daca am avut un anumit comportament fata de acea persoana rezulta ca am avut traume in copilarie. Exista cauza si efect. Este incorect sa judeci un efect ca sa determini o cauza, pentru ca uneori efectele se produc fara cauze. Fiecare persoana ma determina sa ma comport intr-un anumit fel, un mare rol il are si comportamentul sau. Fiecare relatie este unica pentru mine, deoarece fiecare persoana relationata este unica.

Dar judecand logic este normal sa constat ca ceea ce sunt azi este suma experientelor de o viata, incepand cu mediul in care am copilarit, prima educatie, ca apoi restul vietii sa-si puna amprenta pe felul meu de a fi. Viata traita este o experienta personala formatoare de caracter. Este important sa intelegem trecutul unei persoane daca dorim sa o intelegem pe deplin. S-a intamplat des ca o femeie sa-mi spuna ca nu o intereseaza trecutul meu, ci mai degraba cine sunt in prezent. Parerea mea este ca sunt in corelatie si atunci cand spune asta de fapt este masca unui egoism, nu o intereseaza cine as putea fi, pentru ea trebuie sa fiu cine vrea ea sa fiu.

Sa ne intoarcem la vorbele fostei mele sotii, cum ca nu sunt in stare sa schimb o priza in casa. Stia foarte bine ca sunt capabil, ceea ce vroia accentueze era nu sunt la fel de preocupat de caminul nostru asa cum este ea. Asta credeam pe atunci. Si nu eram de acord. Am fost incapabil sa inteleg emotiile ei, starile prin care trece. Fiind al doilea copil, a avut un frate mai mare. Cum se obisnuieste, baietii sunt mai indolenti, mai dezordonati. Pentru ca este de sex feminin a fost firesc ca ea sa stranga in urma lui, sa munceasca dupa el, parintii luandu-i partea. A fost dominata de acest frate toata copilaria ei, nemultumirea personala inabusita a fost si mai mare daca l-a crezut mai prost decat ea. Aceasta frustrare i-a intiparit o memorie a unor emotii in baza de date a instinctului de aparare. Reflexul ei este sa nu mai fie dominata, sa nu cumva sa ajunga in aceeasi situatie in care ea ofera mai mult unui camin decat sotul. De aici provine aceasta victimizare, indiferent de actiunile mele. Anumite declansatoare i-au scos aceste emotii la suprafata, sentimentul de nemultumire si victimizare au coplesit-o incat a simtit nevoia sa proiecteze vina acelui frate asupra mea. Isi iubeste fratele, isi iubeste toata familia, nu are aceasta emotie in mod constient, sunt doar circumstantele in care a crescut si au o proiectie in felul cum simte lucrurile.
Atunci cand o emotie este declansata exista o perioada refractara, un interval de timp in care omul se afla sub influenta emotiei si nu poate procesa alte informatii ce nu sunt la fel de impresive ca emotia in sine. Sa presupunem ca sotia spune sa iei copilul de la gradinita pentru ca nu are timp si tu raspunzi ca nu se poate, intrucat te-a sunat seful si trebuie sa participi la o intalnire neprogramata. Aceeasi emotie poate fi declansata si sotia se supara caci crede ca tu te consideri mai important si nu ai luat in seama faptul ca nici ea nu are timp. Fiind imediat, deci in perioada refractara, nu proceseaza justificarile tale. O abordare corecta este sa o implici in dilema pentru a nu se considera dominata, sa-i ceri sa gasiti impreuna o solutie.

Am sa revin la modul in care mediul si modul in care evoluam are o mare importanta in felul cum reactionam.

Exista in insula Sulawesi, care face parte din Indonesia, o pasare numita Maleo ce-si ingroapa oul adanc in nisipul vulcanic si il paraseste. Puiul Maleo se lupta sa iasa la suprafata si de acolo este pe cont propriu. Genetic stie imediat ce are nevoie pentru supravietuire. Oamenii sunt la cealalta extrema a spectrului: cand sunt abandonati la nastere, mor. Asta ma face sa inteleg ca sunt anumite instincte ce se mostenesc genetic, dar cele mai multe din stari si trairi ale emotiilor se experimenteaza in viata de familie, au un "patern". Asa apar acele asteptari ce le ai din partea celui cu care esti in relatie, cand tu reactionezi diferit fata de cum se asteapta (pentru ca si tu ai propriul "patern") i se pare nefiresc, nu se mai simte in siguranta, ii displace sau se victimizeaza din cauza unei dezamagiri subconstiente.

Aceste asteptari ale celorlalti conform tiparului in care au evoluat sunt normale, dar cel mai des se confrunta cu asteptarile tale, se intampla des sa nu fie identice si astfel apar contradictiile. In urma experientelor sale de viata omul capata convingeri si tinde sa le trateze ca pe adevaruri universale, protejandu-le pentru a-si da sens vietii sau impunandu-le persoanelor pe care le considera importante pentru sine. Cele mai multe persoane sunt tolerante, asculta si iau aminte, daca este ceva in asentimentul lor este pastrat si restul uitat. In cazul relatiilor de sot-sotie, iubit-iubita, frate-sora, parinte-copil interesul pentru celalalta persoana este mai mare, fiecare doreste admiratia si respectul celuilalt, atat cat si ca acesta sa nu greseasca, astfel ca-si impune fiecare punctul de vedere. Aceste contradictii nasc frustrari daca nu exista toleranta. Practic o intelegere a modului in care celalalt a judecat in baza experientelor proprii. In concluzie, aceste asteptari emotionale sunt normale, in caz de contravin cu ale tale exista solutia simpla a comunicarii, completata cu intelegerea emotionala.

Emotiile sunt importante in viata noastra, am ajuns sa cred ca de fapt asta este tot rostul nostru de a trai. Placerea este o emotie pozitiva. Un film bun iti poate produce o emotie placuta, chiar si atunci cand te face sa plangi. O opera de arta poate produce un sentiment similar cu placerea, o muzica buna, o carte buna, o opera gastronomica… Tandretea intre doua persoane, sexul, aventura… Starea de bine vine in urma unor emotii placute. Nu poti anula emotiile negative, vor apare in viata noastra fara voia noastra. Dar putem amplifica emotiile pozitive, le putem cauta si trai constient, degustand viata la modul calitativ. Fara planuri, fara surprize programate, ci prin felul de a fi, fara implicari exagerate in emotii negative gratuite, ci cu pasiune de viata. Suna poetic, exagerez pentru a evidentia importanta trairii de emotii placute.

Cu emotiile poti lucra in diferite moduri:
- le traiesti
- le declansezi
- le identifici la alte persoane

Pentru a le trai trebuie sa-ti fie la indemana.
Pentru a le declansa trebuie sa fii un om bun si dornic sa faci asta. Uneori un zambet sau o vorba buna este un declansator de emotie placuta. Daca esti cinic ca mine, le declansezi pe cele negative intr-o doza acceptabila pentru a afla adevarul, nu cel spus.
Pentru a le identifica la celelalte persoane trebuie sa inveti aceasta stiinta sau sa intrebi. Intrebarea sincera este cel mai bun amplificator.

(va urma)
__________________
* influentat de Paul Ekman cu care am facut cursuri la US Secret Service
recomand cartea "Emotion Revealed"

Niciun comentariu: