16 nopti

Nicoleta spunea...

Ti-am zis eu ca esti norocos! Majoritatea oamenilor pe care ii cunosc si care sunt singuri considera ca socializarea pe Internet nu este o solutie si ii vad mai dezamagiti decat erau inainte. Eu nu imi dau cu parerea pentru ca nu am incercat, (deocamdata nu mai vreau sa traiesc nici o poveste de dragoste sau de altceva) dar cred ca majoritatea oamenilor isi creaza identitatea a ceea ce si-ar dori sa fie si nu ceea ce sunt de fapt. Cred ca pe mine m-ar fi deranjat daca as fi fost implicata in povestea asta si tu ai fi scris despre toate aceste chestii pe blog; la sfarsit n-am inteles daca e de bine sau nu......

Citat din postul precedent: "Nu aveam incredere in astfel de socializari, mi se parea ca relatia interumana lipseste cu desavarsire, sunt deposedat de principalele mele arme de seductie si consideram ca este o pierdere de timp."

Scrisul pe blog nu jigneste pe nimeni, atat timp cat exista anonimat. A fost o experienta noua si pentru mine. Ca s-a intamplat apare aici, ca o dovada ca s-a intamplat, dar cum s-a intamplat stim numai noi, eu si ea, este in noi. O experienta a unui barbat si o femeie ce nu s-au mai ascuns dupa prejudecati, ce nu mai au nimic de pierdut.

Am gustat din viata fara retinere. De prea putine ori are un gust atat de bun.

Ce va fi pe viitor? Nu stiu. Dar stiu ca acum am mai adaugat ceva la un trecut de care imi aduc aminte cu placere, ca o mangaiere.

Daca scoti din intamplare emotiile, impartasirea "eu"-lui tau catre celalalt, apropierea sufleteasca...etc...nu ramane decat o femeie care am agatat-o pe net, i-am sucit capul si am fost parteneri de sex. Chiar de ar fi asa nu inteleg de ce s-ar considera ca eu am furat ceva si ea a fost o naiva ca s-a lasat furata, exaltarea a fost de ambele parti. (Nu ai adus vorba de asta, eu o aduc acum pentru viitoare comment-uri ale altor persoane)

Cele 5 minute de extaz (e doar o expresie!) nu au insemnat atat de mult cat 16 zile de visare, de intelegere a sufletului celuilalt.Partea interesanta este ca ne-am intalnit chiar si daca fiecare s-a gandit ca poate fi o singura data, deci linistiti, fara temeri si fiecare pregatit de ce are de oferit celalalt.

Nu mi-am cautat iubirea pe internet, a inceput ca o experienta cu o doza mare de reticienta, m-a surprins sa constat ca acolo, anonimi, exista oameni asemeni mie.

Cand ti-e teama ca vei fi dezamagit deja pandesti orice ar putea sa-ti displaca, incepi sa interpretezi in directia asta. Poti merge la un spectacol cu speranta ca poate fi un bun entertaiment, iar daca nu iti satisface intelectul sa pleci, fara a avea regrete dupa banii de pe bilet, cu banii ai cumparat o sansa. Prea putin fata de cat cheltuim pe alte nimicuri.

Da, se poate ca timpul si increderea cheltuite pe o persoana sa fie o pierdere, dar daca ma gandesc ca le-am cheltuit pe o sansa nu trebuie sa ma supere, trebuie sa fiu multumit ca am incercat. O gluma avea morala ca nu poti castiga la Lotto daca nu joci.

Ai dreptate, prea putini oameni se judeca obiectiv astfel incat sa-si expuna adevarata personalitate, cand te dezvalui o faci cu tendinta spre ideal, cam cum ai vrea sa fi. Sunt constient. Sa consideram ca am fabricat o ocazie in care aceasta personalitate sa se manifeste, in care experimentam personalitatea celui care idealizam sa fim, poate reusim sa traim viata astfel in continuare.

Este trairea unui rol? Modul de a trai, blamat atat de mult de mine? Posibil. Dar mai posibil si mai la indemna este sa fi sincer.

Una peste alta, amintirea mea este despre 16 nopti nedormite, de impartasire sufleteasca si intelectuala, culminate de o noapte de senzualitate si pasiune in care am oferit si am primit linistiti, fara temerea ca maine dispare.

Si, crede-ma, e atat de bine...